duminică, 25 septembrie 2011

Vancanţa de început de toamnă- Poreč

Nu ştiu sigur motivul pentru care am ales încă de la început acest orăşel ca destinaţie, dar pot să vă spun că bună alegere am făcut. Planificând vacanţa nu ştiam cum va fi vremea, dacă mai putem face plajă şi baie că deh, luna septembrie poate fi capricioasă, aşa că ne-am făcut planul în aşa fel încât să avem ceva de făcut sau vizitat aproape zilnic. Dar ce să vezi, zilnic aveam 30 de grade şi o mare caldă, albastră şi clară numai bună de scăldat. Nu-i nimic, dimineaţa la ultraviolete, după-amiaza la umblat şi uite-aşa le-am împăcat pe amândouă.
Poreč este un orăşel cu o populaţie de vreo 17.000 de locuitori iar centrul oraşului vechi este situat pe o peninsulă lungă de 400 m şi lată de 200 m scăldată de apele albastre ale Adriaticii. Istoria acestui oraş începe acum mai bine de 2000 de ani când romanii au cucerit regiunea Istriei şi au înfiinţat un castru pe peninsula unde azi este centrul oraşului. În timpul Împăratului Augustus castrul a fost ridicat la rang de oraş şi a devenit centrul administrativ şi economic al coloniei Iulia Perentium. După căderea Imperiului Roman, oraşul a ajuns sub conducerea bizantinilor vreme de 200 de ani. Aceasta este perioada în care a fost construită Bazilica Eufrasiană, unul dintre cele mai importante obiective turistice ale oraşului. A urmat apoi o scurtă perioadă de independenţă după care, în 1267 Poreč a intrat sub conducerea Veneţiei pentru aproximativ 5 secole. Este perioada în care s-au construit numeroase palate, pieţe şi edificii religioase în stil veneţian. Populaţia oraşului a fost decimată de epidemia de ciumă de la sfârşitul secolului al 16-lea iar după căderea Veneţiei, oraşul a fost pe rând sub conducerea austriecilor, francezilor şi a italienilor. Din 1943 Poreč şi restul Istriei fac parte din Croaţia.
 Istoria bogată a locului poate fi “citită” într-o simplă plimbare pe străzile oraşului, poţi observa stiluri arhitecturale şi influenţe culturale diferite. Eşti atras de străzile pietruite datând de pe vremea romanilor, geamuri împodobite cu flori, fostele turnuri de apărare, clădiri frumoase, nenumărate terase sau magazine de artă şi suveniruri care pur şi simplu îţi iau ochii. Vechea stradă Decumanus, datând de pe vremea romanilor este încă strada principală ce străpunge mijlocul peninsulei.

Porec- orasul vechi

Vechea strada Decumanus











Cel mai important obiectiv din Poreč este Bazilica Eufrasiană, construită în secolul al 6-lea şi intrată pe lista patrimoniului universal UNESCO.  Urcuşul în turn este răsplătit cu o privelişte grozavă asupra oraşului.



Vedere din turn






Colectia de mozaicuri



Piaţa Marafor este locul unde aveau loc întâlnirile publice pe vremea romanilor. În secolul 1 se putea lăuda cu cel mai mare sanctuar roman din Istria. În apropierea pieţei, într-un mic părculeţ se găsesc ruinele Templului lui Neptun.

Piata Marafor

Ramasite din Templul lui Neptun

Atrag atenţia cele 3 turnuri ale oraşului, ridicate pe vremea când Poreč era sub conducerea Veneţiei şi care făceau parte din zidurile oraşului.
Turnul Nordic- construit în sec. 15
Turnul Pentagonal – situat la începutul străzii Decumanus, a fost ridicat la mijlocul secolului al 15-lea în stil gotic

Turnul Rotud – aflat în apropierea Pieţei Narodni.



La fel de plăcută este o plimbare în port:











Porec by night








 



joi, 22 septembrie 2011

Vacanţa de început de toamnă – Zagreb

Dacă tot am stabilit de la început că această vacanţă va fi la fel de activă ca toate cele de până acum, m-am gândit că nu ar strica să ne oprim puţin din goana cu care Andrei urma să conducă spre Istria şi să facem o binemeritată pauză de îndreptat picioare şi pus sângele în mişcare. Şi cum Zagrebul avea să ne fie în drum şi auzisem că e drăguţ, planul era gata, plecăm dis-de-dimineaţă ca să ajungem pe la miezul zilei în capitală. Zis şi făcut şi de data asta trebuie să recunosc ca socoteala de-acasă s-a potrivit perfect cu cea din târg. Eu eram cu temele pregătite, găsisem un traseu cu cele mai importante obiective, Andrei găsise o parcare în apropierea punctului de începere a traseului iar vremea era grozavă. Am găsit un oraş cochet, foarte curat şi îngrijit, cu clădiri frumoase, foarte liniştit, pentru că era o zi de duminică pe la ora 14.00 când cel mai probabil lumea trăgea un pui de somn sau se ascundea de soarele puternic.
            Ne-am început plimbarea pe Ilica, cea mai importantă arteră comercială a capitalei croate, capitală care are în jur de 700.000 de locuitori. În scurt timp am ajuns in piaţa Jelačić, cel mai cunoscut loc de întâlnire din Zagreb. Piaţa este pavată cu dale mari de piatră, este o zonă pietonală străbătută doar de linii de tramvai iar majoritatea clădirilor datează din secolul 19.  În partea de nord a pieţei se află statuia ecvestră a lui Josip Jelačić, fost ban al Croaţiei, considerat erou naţional în Croaţia.  Traseul ne duce apoi pe nişte scări spre piaţa Dolac, cea mai importantă piaţă de fructe şi legume din Zagreb unde se reunesc negustori din toate zonele ţării. Piaţa se află aici din 1930 când autorităţile au organizat acest spaţiu pentru a face trecerea de la “oraşul de jos” la cel “de sus” . Fiind duminică la amiază, piaţa era pustie, tarabele care în general sunt pline de bunătăţi proaspete erau acum strânse, numai nişte vânzători de flori mai aveau câteva bucheţele nevândute şi îşi încercau norocul.
Cladire pe strada Ilica

Piata Josip Jelacic




Intrarea in Piata Dolac



           Trecem repede mai departe şi ajungem apoi în piaţa Kaptol, dominată de măreaţa catedrală ale cărei turnuri gemene se ridică deasupra oaşului. Construcţia catedralei a început în a doua jumătate a secolului al 13-lea pe locul unei foste biserici distruse în timpul unei invazii inamice. In anul 1880 în urma unui cutremur clădirea a fost serios afectată, forma de azi datorându-se amplului proces de reconstrucţie care a început pe la 1900. Interiorul e la fel de impunător ca exteriorul.
Piata Kaptol

Catedrala





     Am traversat din nou piaţa Kaptol şi după ce am parcurs vreo 2 straduţe mai mici ajungem pe strada Tkalciceva, cea mai importantă stradă din partea de sus a oraşului, o stradă plină de baruri, cafenele şi restaurante. Un moment numai bun pentru o scurtă pauză de potolit setea.
















 Urcăm apoi scările ce ne duc la „Stone Gate” o fostă poartă de intrare în oraşul medieval transformată în prezent într-un altar. Legenda spune că în anul 1731 un incediu a distrus aproape în totalitate poarta de lemn cu excepţia porţiunii unde era o pictură ce îi înfăţişa pe Fecioara Maria şi pruncul Isus. Oamenii cred că pictura are puteri magice şi vin cu regularitate aici să se închine şi să aprindă lumânări. Pereţii din jur sunt plini de mulţumiri şi rugaciuni sculptate în piatră.
Altarul Fecioarei Maria
Rugaciuni in piatra


 În câteva minute ajungem în Piaţa Markov, locul unde se află biserica St. Mark, una dintre cele mai cunoscute imagini din Zagreb. Acoperişul colorat din ţigle a fost construit în 1880, imaginea din stânga înfâţişând stema medievală a Croaţiei, Dalmaţiei şi Slavoniei în timp ce în partea dreaptă se află emblema oraşului Zagreb. În partea dreaptă se află clădirea parlamentului iar în partea stângă se află palatul prezidenţial. Fiind duminica piata e chiar pustie si ne bucuram ca putem admira in liniste cladirile.  Ne mai abatem apoi pe nişte străduţe pentru câteva poze în plus dar ne aducem aminte că de fapt mai avem de parcurs vreo 300 de km până la destinaţia finală aşa că o luăm din loc. 
Biserica St. Mark

Parlamentul

Palatul prezidential




Time to hit the road